Notesale: Turn your study into money

Document Preview

Extracts from the notes are below, to see the PDF you'll receive please use the links above

---

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială
CAPITOLUL V
PIAȚA BUNURILOR ȘI A SERVICIILOR

Odată cu dezvoltărea societăţii, piaţa a cunoscut evoluţii spectaculoase, trecând prin stadii
succesive, de la forme tradiţionale (hale, târguri publice), la formele moderne de astăzi, bazate pe
reţele de comunicaţii
...
Toate acestea pornesc de la conţinutul ce i-a fost atribuit de teoria
economică, respectiv: “categorie economică a producţiei de mărfuri în care îşi găseşte expresia
totalitatea actelor de vânzare–cumpărare privită în unitate organică cu relaţiile pe care le
generează şi în conexiune cu spaţiul în care se desfăşoară” sau, mai concis: “totalitatea relaţiilor
economice care se stabilesc între oameni în procesul de vânzare–cumpărare a mărfurilor”
...
Dar
abordarea practică a fenomenelor de piaţă impune completarea acestei accepţiuni generale
...
Esenţa fenomenelor de piaţă impune
cunoaşterea atât a cererii şi a ofertei, a preţurilor la care se realizează oferta, cât şi a cerinţelor pieţei
și a condiţiilor în care are loc confruntarea ofertei cu cererea de mărfuri
...
De asemenea, conţinutul pieţei nu se
limitează numai la suma proceselor economice care au loc efectiv, ci se extinde şi asupra celor
potenţiale
...

Aşadar, virtual, poate exista o piaţă şi fără cele două categorii ale sale (respectiv o piaţă fără
cerere sau fără ofertă)
...

Faţă de condiţiile concrete în care se desfăşoară fenomenele de piaţă, însăşi noţiunea de piaţă
este întregită cu alţi termeni, dobândind precizările corespunzătoare, de exemplu: piaţă internă, piaţa
externă, piaţa naţională, piaţa locală, piaţa urbană, piaţa rurală, piaţa mijloacelor de producţie, piaţa
bunurilor de consum, piaţa serviciilor, piaţa produselor agricole, piaţa mobilei, piaţă nouă, piaţă de
probă etc
...

La baza sistemului global de funcţionare a economiei stă mecanismul de piaţă
...

Astfel, în structură, mecanismul pieţei este compus din două mari părţi:
a) o primă parte (cadru general al acestui mecanism) se referă la raportul esenţial dintre
individ şi mediul său de acţiune, explicând atât esenţa actului de piaţă, cât şi mobilul psihologic al
acţiunilor respective;
b) a doua parte (cadru particular) consemnează modul concret în care individul acţionează
(înţelegeri, tranzacţii, acte de vânzare-cumpărare etc) și aprecierile acestuia asupra rezultatelor
acţiunilor întreprinse (volumul vânzărilor, profit etc)
...

Modul de funcţionare a mecanismului de piaţă este o problemă deosebită pentru economiştii
din toate domeniile și foarte importantă pentru specialiştii din comerţ
...
Rezultatele activităţii sale vor depinde, pe de o parte, de măsura cunoaşterii fizionomiei şi
mecanismului de funcţionare a mediului, iar pe de altă parte, de capacitatea şi priceperea de a
fructifica oportunităţile şi de a evita primejdiile pe care acesta i le furnizează
...
Agenţii mediului nu
acţionează cu aceeaşi intensitate şi în aceeaşi măsură asupra activităţii întreprinderii
...

2

about:blank

2/19

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială
V
...
Relaţii în cadrul pieţei
În calitatea sa de componentă a mediului, întreprinderea se află într-un contact permanent cu
toate celelalte componente, practic intră într-un ansamblu de relaţii prin intermediul cărora îşi
orientează şi finalizează activitatea economică, intră în relaţii de piaţă
...

Întreprinderea (caracterizată ca un sistem socio-economic dinamic, complex, probabilistic,
deschis, autoreglabil, autoorganizabil) este în permanenţă sub influenţa şi în interacţiune cu piaţa, cu
mediul extern specific în care îşi desfăşoară activitatea (de acesta depinde mărimea, natura activităţii
întreprinderii, amploarea acesteia, situaţia concurenţială etc)
...

Relaţiile care se stabilesc între întreprindere şi agenţii mediului său extern sunt, prin natura şi
conţinutul lor, relaţii de piaţă de o mare diversitate (exprimate printr-un număr variat de forme şi
instrumente utilizate în desfăşurarea lor)
...
După intensitatea acţiunii agenţilor mediului asupra activităţii întreprinderii:
a) relaţii directe impuse de realizarea obiectivelor prezente şi de perspectivă; sunt cele
stabilite cu componentele mediului care formează micromediul întreprinderii (furnizorii de mărfuri,
de forţă de muncă, prestatorii de servicii, clienţii, concurenţii, organismele publice);
b) relaţii indirecte cu alţi factori de mediu care acţionează pe o arie mai largă, pe termen
lung, factori de ordin general pe care întreprinderea nu îi poate influenţa, dar care îşi pun amprenta
asupra activităţii sale, factori care formează macromediul întreprinderii (factorii economici, politici
şi juridici, tehnologici, demografici, socio-culturali, mediul natural)
...
După frecvenţă, pot fi:
a) relaţii permanente cu factorii de durată care acţionează pe termen lung şi foarte lung
(resursele, progresul tehnic, clienţii, concurenţii etc);
b) relaţii periodice cu factorii sezonieri care se manifestă cu intensităţi diferite de la o
perioadă la alta a fiecărui sezon şi cu factorii cu acţiune ciclică ce sunt consecinţa modului de
evoluţie a economiei (înviorare, avânt, criză etc);
c) relaţii ocazionale cu factorii întâmplători care determină abaterea temporară a pieţei de la
tendinţă şi care modifică imprevizibil structura pieţei
...
După natura relaţiilor, există:
a) relaţii de asociere - apar între diverşi agenţi ai mediului care se grupează în diferite
organizaţii, federaţii, asociaţii, uniuni etc, cu scopul de a-şi apăra drepturile, de a-şi oferi reciproc o
3

about:blank

3/19

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială
serie de facilităţi, de a stabili, de comun acord, principii şi reglementări în domeniul respectiv de
activitate (organizaţii, asociaţii naţionale şi internaţionale de protecţie a consumatorilor etc);
b) relaţii cauzale – legături între întreprindere şi factori ai mediului (variabili şi incontrolabili
de cele mai multe ori) care o obligă să asigure o compatibilitate a propriilor sale capacităţi, impun o
anumită abordare a activităţii de marketing
...

c) relaţii de complementaritate (numite uneori şi de asociere) – există între producătorii şi
consumatorii unor bunuri care intră împreună (conjugat) în consum, formând un ansamblu organic,
pentru a satisface o anumită nevoie (autovehiculele şi carburanţii, lubrifianţii, piesele de schimb;
cafeaua şi zahărul etc); complementaritatea poate fi obiectivă sau subiectivă şi nu este niciodată
constantă în timp şi spaţiu;
d) relaţii de concurenţă – raporturi de interacţiune, de confruntare, de rivalitate economică
între producători, bancheri, comercianţi, prestatori de servicii, pentru a atrage de partea lor clienţii
(prin preţuri mai convenabile, prin calitate mai bună a mărfurilor şi serviciilor), în scopul obţinerii
unor profituri cât mai mari şi mai sigure
...
Deosebit de important pentru întreprindere este să îşi identifice
competitorii cu care se confruntă pe piaţă şi, în acest sens, există:

relaţii cu concurenţii direcţi care oferă acelaşi tip de produse sau servicii pentru a satisface
aceleaşi nevoi (aceste produse sunt vândute la preţuri asemănătoare şi posibil prin aceleaşi magazine:
Coca-Cola şi Pepsi, Persil şi Ariel etc);

4

about:blank

4/19

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială

relaţii cu concurenţii indirecţi care oferă produse similare, dar cu alte caracteristici; se
adresează unor grupuri socio-economice diferite (producătorii confecţiilor de serie şi cei ai
confecţiilor la comandă etc
...

Teoria cererii a fost marcată de dezvoltarea aşa-numitei teorii a indiferenţei, conform căreia
consumatorii pot opta între două produse, exprimându-şi preferinţele, fără ca acest fapt să impună şi
specificarea riguroasă a gradului în care un bun este preferat comparativ cu altul
...


5

about:blank

5/19

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială
La baza întregii activităţi rămâne natura umană; fiecare operaţiune comercială este, înainte de
toate, o tranzacţie de la om la om (oamenii au nevoi, sentimente, preferinţe şi prejudecăţi, sunt supuşi
influenţei lumii lor interioare şi exterioare)
...

h) relaţii de substituţie – vizează modul în care comercianţii şi consumatorii îşi manifestă
cererea, răspund la diferite schimbări survenite în veniturile lor şi preţurile cu care se confruntă
...
Principiul de substituţie joacă un rol central în alocarea resurselor pentru toţi
agenţii mediului, deoarece el se corelează cu modul în care aceştia răspund la schimbările preţurilor
relative ale produselor care satisfac aceleaşi nevoi (comercianţii şi consumatorii de încălţăminte din
piele şi din înlocuitori; ulei de floarea soarelui şi ulei de măsline etc);
i) relaţii de vânzare-cumpărare – se materializează în organizarea unor întâlniri şi confruntări
între partenerii participanţi la procesul de schimb, acţiuni în cadrul cărora fiecare din părţi (furnizor,
producător, angrosist, detailist, consumator) îşi exprimă scopul urmărit, apărându-şi interesele şi
încercând să îşi consolideze poziţia pe piaţă; toţi caută să găsească variante de realizare a unui
echilibru între necesitatea unor relaţii permanente (cu firme de prestigiu) şi relaţii cu surse
întâmplătoare (în anumite momente absolut necesare şi uneori foarte avantajoase)
...
Se apreciază că mijlocul principal
(economic, tehnic şi juridic) de cuantificare şi structurare a relaţiilor de vânzare-cumpărare îl
reprezintă contractul economic care impune existenţa unor:

relaţii precontractuale în etapa premergătoare negocierilor şi asumării responsabilităţilor
reciproce; potenţialii parteneri comunică pe multiple planuri pentru a se cunoaşte, a se informa
reciproc, a crea atracţii şi simpatii reciproce care să îi apropie, să contribuie la creşterea
probabilităţilor de perfectare a viitoarelor afaceri;

relaţii contractuale – au în vedere legăturile care intervin între parteneri după ce au fost
încheiate contractele economice (prevederile contractuale vizează atât legăturile dintre cele două
părţi, dar şi acţiuni care au loc într-o sferă mai largă de piaţă: transporturi, asigurări, credite bancare,
participări la burse de mărfuri şi valori etc);

relaţii postcontractuale - iau naştere în perioada de garanţie şi postgaranţie (asistenţa tehnică,
reclamaţiile etc)
...
2
...
De aici decurge
importanţa şi necesitatea studiilor de piaţă, prin care întreprinderea cunoaşte în permanenţă pulsul
pieţei, dimensiunea parametrilor pieţei, obţine informaţii necesare fundamentării deciziilor menite să
îi asigure o prezenţă activă şi eficientă pe piaţă
...

Elementele de bază în studiile de piaţă (folosind date statistice şi informaţii culese direct din
cadrul pieţei) sunt cele care vizează următoarele aspecte:
1
...
000 locuitori), vânzările medii pe locuitor în
diferite localităţi;
7

about:blank

7/19

08/06/2024, 21:18

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

Economie comercială

migraţia cererii de mărfuri (gravitaţia comercială): forţa de atracţie comercială a centrelor
urbane;

gradul de solicitare a reţelei comerciale: mişcările cererii între cartierele unui oraş (atracţia
unui centru comercial, a unui vad cu renume), deplasările către anumite unităţi comerciale cu un
anumit profil sau prestigiu;
2
...
Tehnicile de marketing, frecvent folosite pentru
abordarea structurii complexe a pieţei, sunt:
a) segmentarea pieţei – totalitatea tehnicilor de fracţionare, stratificare a unei populaţii sau
colectivităţi în grupuri de componenţi care satisfac o anumită condiţie de fracţionare, funcţie de
criteriile considerate;
b) tipologia pieţei – totalitatea tehnicilor şi metodelor folosite pentru a identifica grupurile în
care se reunesc indivizii de acelaşi tip, ale căror caracteristici sunt comune sau foarte apropiate
...
Studierea cererii de mărfuri şi de servicii reprezintă principalul obiectiv al studiilor de
piaţă, permite cunoaşterea cererii (actuale şi potenţiale) funcţie de natura produselor sau a serviciilor
oferite pieţei şi funcţie de specificul purtătorilor cererii; aceasta se realizează prin:
a) studierea cererii de mărfuri şi de servicii a populaţiei cu ajutorul:

metodelor de analiză: analiza şi previzionarea vânzărilor de mărfuri, analiza stocurilor,
analiza bugetelor de familie;

metodelor de estimare indirectă care abordează cererea ca efect al unor fenomene economice
(nivelul veniturilor populaţiei, indicele preţurilor, rata de creştere a PIB, rata inflaţiei, rata
dobânzilor), demografice (numărul populaţiei, structura acesteia pe categorii socio-profesionale,
vârstă, sex, mediu urban, rural etc
...
Studierea ofertei de mărfuri şi servicii atât în profil static (imaginea ofertei la un moment
dat), cât şi dinamic (mişcarea şi mutaţiile ofertei, direcţiile evoluţiei acesteia) implică:
a) cercetarea structurii ofertei – urmăreşte stabilirea proporţiilor dintre componentele sale,
în funcţie de anumite criterii de agregare (conţinut material, caracteristici merceologice, piaţa căreia i
se adresează etc);
b) cercetarea dinamicii ofertei – determină modificările cantitative şi variaţiile calitative ale
acesteia, diversificarea şi înnoirea sortimentală;
c) cercetarea localizării ofertei (distribuţia ei spaţială) oferă informaţii despre dispunerea,
dispersarea teritorială a ofertei (mediu urban, rural, judeţe, localităţi, întreprinderi etc) şi despre
durata staţionării ei în verigile distribuţiei (mărfuri „problematice” cu vânzare lentă sau nevandabile,
mărfuri „neproblematice”);
d) cercetarea vârstei ofertei – oferă informaţii despre „speranţa de viaţă”, despre şansele
ofertei de a supravieţui pe piaţă, despre faza ciclului de viaţă în care se găseşte la un moment dat
...
Studierea preţurilor ocupă o poziţie importantă în tematica studiilor de piaţă, privind
preţul ca factor determinant al cererii de mărfuri şi, în acelaşi timp, ca instrument de conducere a
activităţii economice în politica de piaţă a întreprinderii moderne
...
Studierea conjuncturii pieţei îşi propune cercetarea periodică a complexului de factori
care au influenţat piaţa şi stabilirea principalelor orientări şi tendinţe ale pieţei
...

În cadrul studiilor de piaţă, un rol deosebit îl au studiile de marketing
...

Conţinutul unui studiu de marketing este diferit, funcţie de problema care trebuie rezolvată
(lansarea unui nou produs, imaginea nefavorabilă a mărcii, segmentele de piaţă ţintă, etc)
...

Realizarea unui studiu de marketing presupune parcurgerea mai multor faze succesive:
1
...

b) realizarea unui prediagnostic - realizatorul studiului verifică realitatea problemei
prezentate (el ştie din experienţă că în gestiunea întreprinderilor o problemă poate ascunde alta; de
ecxemplu, o reducere a cifrei de afaceri nu este cauza notorietăţii de marcă, ci consecinţa sa, ale cărei
cauze adevărate pot fi multiple: calitatea slabă a produsului, un preţ prea ridicat, oprirea lucrului la
furnizor sau la principalul distribuitor etc); această etapă permite reformularea problemei şi a
obiectivelor studiului;
c) propunerea de studiu - conţine cel puţin şase rubrici:



obiectivele studiului aşa cum au fost redefinite;
metodologia, modalităţile tehnice (detalii despre informaţiile necesare, despre mijloacele şi

metodele care vor fi utilizate pentru colectarea şi analiza informaţiilor);

dispoziţii relative despre prezentarea studiului (pe hârtie, pe dischetă, număr de pagini,
frecvenţă a raportărilor intermediare);


termenele: data de început şi sfârşit, data depunerii studiului final etc;


bugetul: costul total al studiului, cheltuielile neincluse, modalităţile de plată, alte precizări;

alte dispoziţii (exclusivitatea, confidenţialitatea, copyrightul, cedarea casetelor cu interviuri
sau a chestionarelor etc);
d) negocierea şi semnarea contractului pentru realizarea studiului de marketing;
2
...

Cercetătorul poate apela la următoarele surse de informare:


a) surse interne, din interiorul firmei care solicită studiul:
statisticile de vânzări stratificate (structurate) pe zone geografice, pe produs, pe canale de

distribuţie etc;


datele contabile;

10

about:blank

10/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

11/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

12/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

13/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

14/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

15/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

16/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

17/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

18/19

08/06/2024, 21:18

about:blank

Capitolul V-Piata bunurilor si a serviciilor

19/19



---